Cetatea dacică Singidava

Cetatea este una dintre cele mai vechi așezări dacice din spațiul intracarpatic. Dimensiunea fortificaţiei şi bogăţia vestigiilor fac din Singidava un important centru economic, politic şi militar. ,,Mormintele princiare,, conțin artefacte valoroase în acord cu importanța celui înmormântat. Cetatea de la Cugir este legată de cetățile dacice construite mai târziu în Munții Orăștiei, făcând parte din lanțul cetăților de apărare al Sarmizegetusei.

În prezent, nu există nici o urmă la suprafaţă care să certifice existenţa unei locuiri sau aşezări. Cu toate acestea, valoarea certă a cetății este dată și de înscriera ei în Lista Monumentelor Istorice sub denumirea de „Situl arheologic de la Cugir Cetăţuia” la poziţia 55, având codul LMI AB-I-s-B-00030. La poziţiile imediat următoare se regăsesc două componente ale sitului: cu numărul 56, cod LMI AB-I-m-B-00030.01, „Aşezare fortificată cu val de pământ”, datată sec III Î.Hr. – I D.Hr., perioada Latène, geto-dacică, iar la poziţia 57, cod LMI AB-I-m-B-00030.02, se găsește „Necropola tumulară”, având aceeaşi datare cu aşezarea.
Singidava, după cum a identificat-o și Ptolemeu în ,,Îndreptarul geografic,, a fost un strălucit polis al Daciei, o adevărată davă, a cărei locuire a început foarte de timpuriu (sec. V-IV a. Chr.) şi a durat pînă la cucerirea romană.
Cetatea dacică de la Cugir se dovedeşte a fi una dintre cele mai vechi din spaţiul intracarpatic al ţării noastre. Atât zidul de piatră, cât şi cele două valuri de pămînt dezvăluie şi un alt caracter al marii aşezări dacice de la Cugir — cel militar. Excelenta poziţie strategică şi fortificaţia naturală au determinat alegerea locului încă din epoca bronzului.
În perioada dacică au fost întreprinse uriaşe lucrări de amenajare care au presupus o enormă cantitate de muncă. Dimensiunile fortificaţiei dacice şi bogăţia vestigiilor arheologice descoperite la Cugir ne îndreptăţesc să afirmăm că ne găsim în prezenţa unui centru economic, politic şi militar a cărui locuire a cunoscut o prosperitate din ce în ce mai sporită, până la cucerirea romană, când va fi distrus ca şi toate celelalte fortificaţii dacice din Transilvania. Pe latura sud-vestică a dealului a fost cercetată şi necropola tumulară aristocratică aferentă cetăţii, datată în sec. I a. Chr. Au fost investigaţi patru tumuli cu manta de piatră, conţinând morminte de incineraţie ale unor războinici. Se remarcă inventarul foarte bogat, fapt ce a dus la încetăţenirea sa în literatura de specialitate ca „mormânt princiar”, fiind atribuit unui nobil războinic dac incinerat împreună cu cei trei cai ai săi, carul de război și echipamentul aferent, numeroase obiecte din fier, bronz, argint și aur, cămașă de zale din fier închisă cu butoni din argint suflați cu aur, un scut de lemn placat cu piele, un vârf de lance, o sica, o sabie dreaptă de tip celtic, garnitura unui arc, piese de vestimentație. Se remarcă o piesă de aur lucrată în tehnica au repoussé, terminată cu o reprezentare în stil animalier.
Bogăția inventarului funerar, în acord cu abundența și importanța vieții din Cetate, inclusiv prezența obiectelor de import, conturează o poziție importanță a cetății dacice de la Cugir și a conducătorilor acesteia.
O adevărată Via Dacica leagă și astăzi Singidava de Sarmisegetuza,pe drumul de plai sau de creastă.

UNDE SE AFLĂ

Album foto